vineri, 24 februarie 2012

For all this, there is only one thing you should know.

Eh. Cel puţin vă las în suspans cu fraza asta.

We're not gonna take it, we're not gonna take it, we're not gonna take it any more!

Damn right!

Asta o zice cineva care n-a mai ieşit din casă de mai bine o săptămînă din cauza unui gît nărăvaş şi convulsiv ca un mustang. Probabil Winnetow l-ar călări dacă ar şti asta.
Nici măcar n-am catadicsit să mă determit să-mi pese de ceva săptămîna asta în afară de siropul de tuse, propolis, paracetamol şi blestematul de nurofen. E blestemat fiindcă 5 bucăţi costă mai mult decît un pachet întreg de ibubrofen, care altminderi e componenta principală din el.

Companiile farmaceutice probabil rîd ceva de genul Mandark Haha ha hahaha hahaha.. sau cum dracu s-o pune în litere nenorocitul lui de rîs, care spre deosebire de al meu nu e întrăierat de truse ecvestră.(Asta ca să sune mai bine decît ''măgărească'').

Mă gîndesc dacă e ceva de natură existenţială care ar trebui notat aici, dar nimic nu pare foarte important.
Creierul mi-e mai plat decît o hartă cu o cîmpie desenată şi chiar ar trebui să fac o baie înainte să prind mucegai, oricît de delicios de Roquefort-ish ar suna, deşi n-am zis nimic de penicilina albastră, dar e complet irelevant.
Cred că îmi vine să-i mai dau tragediei un brînci de pe marginea stîncii înainte de a mă mecegăi cu totul.
A, şi probabil lecţiile de scris. Hm. That would be a great idea.
Dar mai întîi, nu-i aşa, o scutră pauză publicitară.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.