vineri, 3 iunie 2011

Fara diacritice

Nu am diacritice ci nervi.
Multi, mari si foarte foarte agtresivi.
Eu acum nu ma simt deceptionata ci uluitor de intarata.
Da? deci nu ma crezi in stare?
Te fut!
Mi-a ajuns sa ma degradez si mai mult decat sunt. E usor sa zaci in namol, acoperit de amprentele tampitilor care trec peste tine.
O sa va musc de glezne, o sa vi le sfasii, o sa arat ca eu stau cu dracu-n mine si supravietuiesc.
Mi-a ajuns in clipa asta pana in gat.
Si da, cu cat acumulez mai mult cu atat sunt mai goala, dar asta nu inseamna ca renunt.
Si daca Dumnezeu nu exista? si daca el exista?
daca el s-a saturat sa fim ipocriti si sa nu ne mai iubim toti intre noi ca niste imbecili?
E impotriva naturii noastre asta. E impotriva Naturii.
Sunt furioasa, sunt agitata si revoltata.
Am impresia ca devin si mai creata si mai rosie la varforile bretonului.
Vii ma-sii.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.