marți, 26 aprilie 2011

Şi da. Sunt vulgară, sunt prea expresivă, sunt singură şi haotică.
Îmi place să explodez în culori, să urlu prin gesturi să descătuşez nebunia din mine, să o fac tangibilă. Ochii mei sunt mari şi căprui, nu te poţi pierde în misterul lor, fiindcă sunt direcţi. Dar...
Dar ce?
Te simţi şi tu singur chiar şi-n clipele tale de nebunie tinerească. Simţi nevoia să fii rebel, să urli, să alergi prin fanteziile lumii tale ideale şi anarhiste, cu zeci de încercări, avîndu-l pe Nietzsche ca şi conducător suprem.
Crezi că lumea ta plină de excese va fi veşnică? Crezi că vei suferi de foame şi de singurătate, că obsesiile îţi vor măcina oasele, că vei putea alege?
Poţi vedea asta? Cînd vei fi constrîns să supravieţuieşti aşa cum vor ei, nu cum vrei tu.
Eu nu pot vizualiza asta complet. Poate tu eşti diferit de mine. Defapt poate e un cuvînt pus aiurea. Tu sigur eşti diferit de mine.
Demonii mei sunt frumoşi. Sunt ca nişte madone ale lui Rafael. Sunt rusoaicele superbe ale lui Gogol, pline şi rumene, dintr-o bucată. Îţi vine să-mi săruţi diavolii, şă-i posezi, să-i cuprinzi între coapse şi să le seci viaţa din ei. dar ei sunt nevii. The laugh will be on you.
Eu nu m-am îndrăgostit nicodată, iar pasiunea mi-a fost stîmpărată de realitate. Sunt pierdută într-o lume în care fantezia şi realul dau lupte crîncene, în care obiectivitatea le modelează astfel încăt ajung să se împace ca marmura şi oţelul.
Eu acum sunt fericită. Mai am puţin, şi-mi sărbătoresc încăpăţînarea, voi putea să îmi privesc proprii ochi de acum jumătate de deceniu. Sau poate mai mult.
Tot haosul se va împrăştia curînd. Vreau să-mi depăşesc condiţia, şi asta mă va face să sufăr cumplit, ştiu asta. Sunt o idealistă obiectivă, şi nu ştiu, nu ştiu de unde să încep, cum s-o dreg şi s-o-ntorc să iasă pe stilul meu.
Vreau.
Şi pentru asta sunt dispusă să mă sacrific.
Pînă aproape de final.
Ţineţi-mi pumnii şi susţineţi un copil nebun.

sâmbătă, 23 aprilie 2011

Să-mi paşteţi fericiţi fraţi, surori şi altee specii.

Hm. Hm. Hm.

Ce mod mai bun de-a sărbători chestia asta decît cu cîntecele lui Daniel Iancu. Pac-pac!

Am prăjituri B-). Sunt bună. Bună rău.

Am terminat desenul care l-am botezat Zeul Războiului. Care e imens de altfel [A2].

Am făcut de una singură curăţenia de primăvară.

Ce pula mea de sinopsis fac aici? Nu ştiu da e ok. Vreau să beau un pahar mare de vin. A, şi în legătură cu pula mea, băi, nu mă mai futeţi aiurea că înjur că nu are nicio relevaţă, pentru că în fond sunt cuvinte, şi sunt vax albina crema pucca* [n.b.*nimic ]. Şi referitor strict la pula mea, bă, o femeia are cîte vrea, deci hasta la vista! a picat ideea.

P.S. Mă fut în ele de vopsele de ouă că mi-au făcut degetele ca şi morcovii da nu s-au prins de coajă. Pana mea.


eeeh. Fuck it.

marți, 19 aprilie 2011

Post pentru amintiri personale. N-au relevanţă.

Un week-end nebun la Cluuuj cu Andreea în care am văzut o groază de chestii faine şi-am trecut prin chestii faine şi bizare.
Am găsit un muzeu, ce-l căutam ca disperatele, cînd eram bete, dar n-am văzut că nu era deschis în week-end şi ne-am luat o ţeapă superbă dimineaţa. Era muzeul de istoria farmaciei fută-l stalin, că eu chiar îmi doream să-l văd. Am stat vreo 3 ceasuri în muzeul de artă, care a fost absolut bestial, şi încă mă bîntuie anumite figuri şi fructe, şi cînd mă gîndesc la el mi-e sete că atunci cînd l-am vizitat era o arşiţă cumplită în gîtul nostru, şi eram extrem de revoltată că se fac nunţi în muzeu. pana mea.
Am băut un super expresso cu cocos în Q cafe şi-am pişcat puţină ciocolată caldă densă de la mon amie. Am fost la un dnb party care s-a spart curînd din cauza poliţiei, [era prea tare, no], apoi am mers în Fling unde am dansat şi pe la 5 jumate am ajuns acasă.
Băăi, cum să uit??
Mugurel!
Cum, nu ştii cine-i mugurel?
Mugurel e bricheta mea de plastic roz care s-o futut la prima ţigară şi care a fost totuşi o sursă bună de foc week-endul trecut.
Am mai văzut facultăţile, pieţele, un sit arheologic din centru, La maimuţa plîngătoare [ne vedem la maimuţă!], grădina botanică, am gătit cu ligia şi-am mîncat calumea din ciorba de perişoare [eu le-am sculptat], lasagna [premieră favorabilă ptr mine] şi tiramisu pe jumate răcit, da era super ok şi genial.
Am fumat şi se pare că nu merită, am o toleranţă prea crescută la orice, zău. Nici azi nu m-a luat pdp-ul, deeci e ok.
Aşaa, sîmbătă seara a fost seara de jocuri unde am mimat, am descris verbal, am desenat ca să cîştigăm, numa că eu şi Andreea am ajuns pe locul 2. Satisfăcăîtor, dar noi voiam mai mult. Dacă am fi ştiut cum arată cărăbuşul, dacă placa de surf n-ar fi fost aşa dubioasă şi dacă pantalonii de trening nu au vrut am ieşit pe locul 2. Si parcă am mai avut o chestie.
Tibi ne-a făcut cinste la toţi, mie cu jeger şi bere, [foarte bun jegerul-premieră iar], am fost în Samssara apăoi, am fumat nargilea şi-am băut vin şi-alte ocupaţii dubioase 6 dintre noi din 8 cîţi eram :)).
Dup-aia, pe la 3 am mîncat un sanviş cald, mugurel [proaspăt reparat] l-a pîrlit fain pe Tibi, n-am ce zice, iar eu muream de rîs. N-am făcut-o intenţionat dar nu cred că mai contează acum.
nu cred că există metodă mai eficientă de a zice un ''nu'' hotărît decît cu mugurel.
Absolut ca vodka.
6 ore dus-întors, 110 lei cheltuiţi, 100 de pagini citite, 5 litri de apă, 2 zile petrecute cu mon meilleur amie - nepreţuit.
Şi singurele dileme rămase:
Cum m-a găsit?
De ce?
Ce s-a ales de puiul îngheţat ce l-am dus la cluuuj?
A, am uitat: fratee, deeci, cluju rulează măi! e full de studenţi, feull de iarbă verde, full de distracţie.
Io am un bai: e-al dracu de scump.
Ioooi no, era să uit: mugurel şade la mine în casă acuma, cam dezmembrată şi inutilizabilă. Şi ca să vă lămuresc de ce o chemă aşa: magazinu le la autogară se numeşte Mugurel.srl, so, numae mai bun n-am găsit.
Da nu-i bai. O fost fain.

joi, 7 aprilie 2011

miercuri, 6 aprilie 2011

April

Şase reble şapteşcinci. Trei copeici.
Mi se futu, romîneşte şi pe scurt, week-end-ul. Piatra rămîne unde-i şi io cam aijderea. Faza se estem în următorul fel: oamenii e mulţi şi proşti.
Şi nu, n-am greşit exprimarea.
I wish for..nothing. not now.
Toporaşii viorelele şi chiar păpădiile au prins subit viaţă, iar iarba e aşa verde că-mi vine s-o pasc.
Încă două săptămîni pînă la şcoală, încă un fragment finalizat din Decalog, încă o carte terminată d-a lu' Murakami, la sud de granita la vest de soare, acum îl hărţuiesc pe Gogol şi diferite forme se conturează pe hîrtii. În 13 e spectacolu de la şcoală cu bucata din Visul unei nopti de vara care va iesi absolut de tot căcatu' dacă nu ne punem serios pe muncă pînă atunci.
Cred c-am sinuzită, că se aude dubios dacă orăcăi [cînt] si ies nişte chestii destul de dubaşe din corpul meu.
Dar n-are importanţă. Aştept cu nerăbdare să mi se consume sado-masochismul şi să mă fac că nici n-a existat pentru că orgoliul meu, [chestia aia care mă face să zbier la oameni], vrea să dea delete la senzaţia din peioada asta şi să facă ravagii în memorie cum au făcut ereticii cu picturile lui Nefertiti.
I feel happy'n'sick.
Ioi, şi în 12 îi zua maică-mii. Ce dracu să mă fac??